Treceți la conținutul principal

Duatlon Tara Barsei



Acum vreo 2 ore am ajuns acasa de la Duatlonul Tarii Barsei si m-am gadit sa va ofer ultimele informatii cat sunt calde. Pe scurt, sunt fericit. Cine ma cunoaste stie despre ce vorbesc :)

Dimineata a inceput frumos cu un soare ce te facea sa zambesti si sa te gandesti ca va fi o zi minunata. La ora 7:15 am plecat cu bicicleta pe masina spre Rasnov ca sa iau startul intr-un duatlon ce promitea multe. Am scris despre el acum ceva vreme - http://iusufachi.blogspot.com/2011/05/pre-duatlon-tara-barsei.html. Am ajuns in apropierea startului si am fost anuntati de catre o domnisoara care facea parte dintre organizatori ca este indicat sa nu intram in zona startului cu masina pentru ca se lucreaza si s-ar putea sa avem neplaceri. Asa ca am lasat masinile in fata casei unui domn care ne-a mai primit acolo de cateva ori. Am luat-o la pas pana in zona de start si ne-am confirmat inscrierea, ne-am luat cipul si punga cu pliantele sponsorilor concursului. M-am incalzit putin si pe la ora 9:30 am luat startul la proba de bicicleta. S-a plecat tare, dar nu asa de tare pe cat m-am asteptat. Am plecat printre primii si am ales sa imi pastrez pozitia pentru ca stiam ce ma va astepta. Dar, spre surprinderea mea, cei din fata mea au fost cam lenti si am intrat in depasire, trecand de 2 adversari, dintre care unul cu mine in categorie. Stiam ca cine va ajunge primul in varful dealului va avea o viata mai usoara asa ca am tras ca sa ma distantez de restul si sa-i ajung pe primii. De distantat am reusit, dar de ajuns pe primii, nu. Am lasat putin mai moale ritmul pentru ca inima muncea din greu. Pe coborare m-am mai relaxat, dar a urmat iar urcare si iar urcare. Am inceput sa vad adversari in spatele meu si marit ritmul distantandu-ma iar. In apropierea Poienii Cristianului am consumat un gel care m-a mai pus pe picioare si am rezistat pe zona luuunga de push-bike. De acolo nu a mai fost asa de greu. In Poiana Mica am fost informat ca sunt primul in categorie, cei din fata fiind la avansati individual, asa ca m-am dezlantuit pe placa mare pana la portiunea de urcare pe sosea. Acolo am aruncat un ochi in spate si am vazut ca nu ma vaneaza nimeni asa ca am folosit ocazia ca sa imi mai revin ca sa intru in forta pe urmatoarea urcare. Am inceput sa ma intalnesc cu concurenti de la categoriile de amatori care au facut tura cu 10 km mai scurta decat mine. Am trecut de Bisericuta Paganilor si am reusit sa ma imprastii intr-o zona cu 1m patrat de noroi. M-am ridicat repede si am continuat spre finish-ul ca sa-i dau cipul lui Marius. In zona de tranzitie am descalecat si Marius mi-a confirmat ca am ajuns primul. Mi-am schimbat incaltarile, am luat betele si am pornit cu casca pe cap in proba de alergare, asa cum mi-am promis ca o sa fac. Asta a luat lumea cam prin surprindere si nu au stiut ce se intampla. Prima urcare mi-a demonstrat ca sunt obosit si ca nu sunt un Iron Man. Tot acolo am fost depasit de alergatorul de la a doua echipa ce a ajuns la finish. Am vazut ca nu se joaca si ca planuieste sa recupereze diferenta data de mine. In poienita cu bancuta am facut dreapta si dupa 50m (asa cum am fost informat de orbanizatori si la start si in punctul de control) am facut dreapta pe o poteca ce se abatea de la drum. Am continuam in ritmul care il puteam duce si, spre surprinderea mea, il vad pe alergatorul ce ma depasise ca vine in alergare spre mine. Asta a insemnat ca gresit traseul si ca a facut bucla in sens invers, lucru ce incalca regulamentul concursului. Mi-am vazut de alergarea mea si in apropierea Bisericutei Paganilor am depasit 2 concurenti care, cred ca erau de la stafeta amatori. Pe plat si pe coborari mergea bine, dar pe urcari simteam oboseala si o lasam mai moale. Tot asa am continuat pana la finish unde am fost intampinat cu urale de catre Marius si galeria sa. M-au felicitat si mi-au spus ca suntem pe 2. Amandoi il vazusem pe alergatorul care a ajuns primul ca a incurcat traseul si am decis ca sa incercam sa profitam de gresala lui si sa avansam pe prima pozitie. I-am comunicat lui Paul, unul din organizatori, ce ne-a confirmat acest lucru pentru ca si el s-a intalnit pe traseu cu alergatorul ghinionist. A zis ca o sa se consulte cu ceilalti organizatori si ca o sa ia o decizie.

Ne-am invartit prin zona startului, am mancat paste oferite de organizatori si ne-am adapostit de furtuna care ne-a luat prin surprindere. Dar intr-un final a iesit soarele si s-a facut premiera unde am fost anuntati ca, din cauza ca au gresit traseul la proba de alergare au fost descalificati cei ce au ajuns inaintea lui Marius, asa ca am urcat pe prima treapta a podiumului. Cred ca asta este cea mai fericita zi din viata mea de sportiv amator. Nu am nevoie de alta confirmare ca antrenamentul facut este cel bun.

Sper ca nu este ultimul rezultat asa de bun. Concursurile pe anul asta abia au inceput asa ca vedem ce urmeaza. 

Vreau sa ii rog cu aceasta ocazie pe adversarii nostri care au fost descalificati sa nu se supere, pentru ca si ei ar fi facut acelasi lucru, daca ar fi fost in situatia noastra. Nu am cerut sa fie descalificati ci doar penalizati pentru gresala facuta. Sunt convins ca anul viitor nu se va mai repeta aceasta situatie si o sa ne batem pe acelasi teren.

Multumesc sponsorului nostru - Avantec Plastic Molds - pentru increderea si ajutorul acordat. Team-buildingul de ieri ne-a ajutat ca sa sudam echipa mai bine si sa scoatem un rezultat cu care poate firma sa se mandreasca.





Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Titisee 2018

Ca o pregatire pentru concediul motociclistic ce o sa vina am facut o excursie in Schwarzwald la Titisee. Excursia asta este aproape traditionala ca o cam facem in fiecare an. Drumul pana acolo este diferit, dar telul este cam acelasi, si anume lacul Titisee. Am facut un traseu in Basecamp, ca acum stiu cum. Seminarul ala m-a ajutat mult. Totusi nu inteleg de ce nu poate fi mai simplu, tinand cont ca rezultatele sunt cam aceleasi ca si cele de pe google maps, iar acolo functioneaza totul cu cateva click-uri. Nu mai conteaza. Am plecat sambata dupa micul dejun. A fost cam racoare, asa ca ne-am pastrat geaca de ploaie/frig pe noi. A mers destul de bine pana a inceput Iulia sa oboseasca si sa zica ca nu mai are chef. A inceput la un moment dat si ploaia si am dat si de un drum inchis chiar cand eram aproape de camping. Se vede pe harta cu gri. Am ocolit cam mult, dar nu a fost chiar rau. Ne-am oprit si am mancat la un Imbiss turcesc niste specialitati care ne-au convins ca mai ...

Retezat 2013

Buna seara tuturor! Cu o mica intarziere, vreau sa va povestesc despre ultima aventura. Luna aceasta (septembrie) mi-am luat doua saptamani de concediu si l-am petrecut in Romania. Am facut ITP-ul la masina, s-a casatorit cumnata mea, am reparat cusca cainelui cu tatal meu, am fost in vizite si am ajuns si prin Retezat. Cu toate ca drumul spre casa si inapoi a fost o aventura, in felul lui, vreau sa va povestesc despre excursia in Retezat. Miercuri, 10 septembrie, am plecat cu Iulia spre Retezat, ca sa facem un tur de forta al tuturor varfurilor. Ideea era sa campam pe marginea lacului Bucura si de acolo sa ne urcam pe cat mai multe varfuri putem intr-o zi si urmatoarea zi sa ne intoarcem spre casa. Timpul era limitat deoarece cumnata mea urma sa se casatoreasca in weekend.  Am plecat de dimineata spre Cârnic. Drumul din Nucsoara a fost crunt. Mai exact, dupa trecerea podului, asfaltul a disparut, lasand locul bolovanilor. Datorita cauciucurilor cu profil mic, nu am avut...

Alb Tourle 30.03.2018

Iulia a plecat de foarte dimineata in Romania iar eu am ramas singur sa-mi fac de cap. Se anunta vreme buna asa ca ma decid sa fac o tura cu motocicleta. Inspre Schwarzwald am tot fost si vreau sa incerc si altceva. Poate Schwäbische Alb. Caut pe google ceva trasee si imi amintesc ca am gasit candva unul si l-am salvat in Google Drive. Nu mai stiu exact unde l-am gasit, dar pare promitator. L-am introdus in Base Camp si l-am adaptat ca sa plec si sa revin acasa. Vad ca nu am uitat tot ce am invatat la seminarul Base Camp. Am alimentat motocicleta si am plecat dupa indicatiile GPS-ului. Punctul de start al traseului descarcat era in Leinfelden-Echterdingen si nu l-am modificat. Am mers pana acolo prin Steinenbronn pe un drum pe care l-am mai facut doar in sens invers, spre casa. Nu m-am putut duce mai tare pe curbe ca a fost un mos in fata, pe care nu l-am putut depasi. In continuare traseul a fost relativ cunoscut. Am recunoscut anumite zone pe masura ce ...