Treceți la conținutul principal

La multi ani!

De multa vreme imi tot fac curaj sa mai scriu ceva pe blog, dar nu prea a iesit nimic. De obicei, prin luna noiembrie scriam cate o retrospectiva a anului, dar acum am fost lenes si m-a prins noul an fara aceasta postare. E putin cam tarziu sa o scriu acum, asa ca o sa mentionez doar cateva din evenimentele importante din 2012 si o sa dezvalui cateva din planurile pentru anul acesta.
2012 a fost un an plin. M-am casatorit, ne-am mutat in Germania, am alergat primul maraton din viata mea. Am facut si lucruri bune si lucruri mai putin bune, dar sper ca am tras concluziile corecte si 2013 va fi si mai bun.
Vreau sa va povestesc ceva ce cred ca este destul de important. Inainte de FIDUCIA Baden-Marathon Karlsruhe am cumparat o pereche de incaltari sport de care am fost foarte mandru - New Balance Minimus Zero. Am alergat multi kilometrii cu ei, inclusiv maratonul. Sunt niste incaltari excelente, dar am facut o gresala. Vanzatorul mi-a atras atentia ca trebuie gambe puternice pentru a putea face fata stilului de alergare impus de acesti papuci. Nu mi-am inchipuit ca as putea avea vreo problema, pana in momentul in care am simtit dureri la nivelul burselor tendonului lui Ahile. Gambele imi erau puternice, dar tendonul si gleznele nu erau asa de puternice pe cat as fi vrut. Am alergat maratonul foarte bine, dar crosul de 25Km ce a urmat dupa doua saptamani, m-a scos pe tusa. Bursele nu au mai rezistat efortului si au inceput sa doara. Asa ca mi-am inceput luna de pauza de la sfarsitul fiecarui an. Aceasta luna de pauza s-a transformat in doua luni si nici acum parca nu mi-am recuperat cheful de dinainte. 
Dar, intre timp am facut o investigatie cardiologica serioasa, care mi-a risipit orice temere pe care o mai aveam, data de investigatia facuta din Romania, cand o anume doamna "doftor" mi-a spus ca am o boala de inima. Am facut o ecografie cardiologica, un test de efort, analiza acidului lactic si altele. Concluzia a fost ca inima functioneza foarte bine. Testul de efort mi-a confirmat faptul ca am gasit o formula buna de antrenament. Pragul anaerobic imi este la 178, fata de 164 cat il credeam eu si 153 calculat. Doctorul mi-a spus ca singura metoda prin care as putea sa ridic pragul anaerob ar fi sa cresc viteza, testul de efort incheindu-se la 18Km/h, fata de 8Km/h in Romania. Concluzia este ca totul este bine. Trebuie sa ma feresc de accidentari si sa cresc viteza de alergare.
Acum ceva vreme am citit o postare a lui Mischu Sarb despre concursurile de alergare mai interesante din 2013. Atentia mi-a fost atrasa de doua competiti de trail running, una din Padurea Neagra - Black Forest Trailrun Masters unde vreau sa alerg la caregoria 21Km si Zugspitz Ultratrail unde o sa particip la categoria Supertrail 68.9 Km cu o diferenta de nivel pozitiva de 3120m. Aceasta competitie mi-a captat toata atentia si a devenit principalul obiectiv sportiv pentru 2013. Astazi m-am si inscris si mi-am facut si o lista de cumparaturi. Ca sa nu mai am surprize cu articulatiile o sa trec iar la bete. Trebuie si un rucsac potrivit si niste papuci pe masura. Dar, mai este timp pana atunci. 
Primul concurs de pe anul asta o sa-l am duminica si o sa fie un cros de 10Km prin ceva satuc din zona. Dupa aia o sa fie Fisherman's Friend StrongmanRun in mai, si in iunie concursurile pe care le-am mentionat mai sus. O sa incerc sa caut cat mai multe concursuri de trailrunning pentru anul asta. Mi-am saturat de asfalt si vreau sa revin la disciplina favorita.
Va las sa vedeti un filmul de promovare pentru Zugspitz Ultratrail ca sa vedeti ce m-a atras asa de mult. Ma mai uit si eu odata cu ocazia asta.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pedaland pe Trans

Un vis de-al meu de vreo 6-7 ani a fost sa urc Transfagarasanul pe bicicleta. Imi aduc aminte ca Mae imi tot spunea cat de fain este, ca el l-a urcat de cateva ori. Imi mai spunea ca doar ciclistii adevarati pot sa-l urce si ca nu te poti numi ciclist pana nu ai in palmares Transfagarasanul. Asa ca vedeam acest drum ca pe un ritual de trecere in randul "oamenilor seriosi". Mi-am planificat o sambata pentru a urca si l-am contactat si pe Mihai ca sa-i propun sa ma insoteasca. A zis ca ar fi interesat. Curand dupa aceasta am plecat in concediu, tot in Fagaras, dar cu cortul (vezi postul " Dulce-acrisor ").  Dupa ce m-am intors am aflat ca Mihai a organizat si el o excursie pe Trans in aceeasi zi, asa ca aveam companie mai mare. Ne-am intalnit dimineata cu Mihai si cu o parte din "echipa" si am plecat spre Cartisoara unde aveam sa lasam masina. Am parcat si am pregatit bicicletele pentru atacul muntelui. Iulia s-a urcat in masina Danei si au urcat la Balea ...

Zugspitz Supertrail 2013

Astazi a inceput Turul Frantei, cea mai importanta competitie ciclista. Dar nu asta vreau sa va povestesc. Vreau sa va povestesc despre ceea ce am facut eu weekend-ul trecut. De la 1 ianuarie 2013, in momentul cand m-am inscris, am inceput sa ma pregatesc psihic pentru un concurs, o noua incercare, un ultra-maraton, primul pentru mine - Zugspitz Ultratrail. La momentul inscrierii am gandit destul de prudent si m-am inscris la categoria Supertrail - 68,8 Km - 3120 diferenta pozitiva de nivel, si nu la 100 Km. Trebuie sa recunosc ca aveam suficienta adrenalina in sange la momentul respectiv ca sa ma inscriu acolo, dar cu greu, m-am temperat.  Dupa ce am primit confirmarea inscrierii am intrat in atmosfera premergatoare marilor incercari. Am citit cartea scrisa de ultra-maratonistul Dean Karnazes, mi-am facut planuri si am cautat metode de antrenament pe care le-am pus in aplicare doar in minte. In fiecare zi imi ziceam ca inca este timp destul. Vremea a fost foarte pacatoasa...

Titisee 2018

Ca o pregatire pentru concediul motociclistic ce o sa vina am facut o excursie in Schwarzwald la Titisee. Excursia asta este aproape traditionala ca o cam facem in fiecare an. Drumul pana acolo este diferit, dar telul este cam acelasi, si anume lacul Titisee. Am facut un traseu in Basecamp, ca acum stiu cum. Seminarul ala m-a ajutat mult. Totusi nu inteleg de ce nu poate fi mai simplu, tinand cont ca rezultatele sunt cam aceleasi ca si cele de pe google maps, iar acolo functioneaza totul cu cateva click-uri. Nu mai conteaza. Am plecat sambata dupa micul dejun. A fost cam racoare, asa ca ne-am pastrat geaca de ploaie/frig pe noi. A mers destul de bine pana a inceput Iulia sa oboseasca si sa zica ca nu mai are chef. A inceput la un moment dat si ploaia si am dat si de un drum inchis chiar cand eram aproape de camping. Se vede pe harta cu gri. Am ocolit cam mult, dar nu a fost chiar rau. Ne-am oprit si am mancat la un Imbiss turcesc niste specialitati care ne-au convins ca mai ...