Treceți la conținutul principal

Sambata 31.03.2018

Este sambata si trebuie sa rezolv prima data rutina cu gunoiul, spalatul. Este cam ciudat fara Iulia, dar ma descurc. Imi fac oua ochi singur si ma mir cat de urate le-am putut face.
Stau pe ganduri ce sa fac. Sa ies iar cu motocicleta si sa-mi neglijez antrenamentul sau sa las motocicleta si sa ies cu bicicleta? Mai bine las motocicleta ca si asa am facut ieri 230 Km si in stilul asta ajung prea devreme la revizie.
Ies cu bicicleta pe traseul pe care am fost cu Neven saptamana trecuta, cu exceptia ca la intoarcere am mers pe drumul din Aidlingen inspre Gärtringen. A fost placuta iesirea. Asta ar putea sa o faca si Iulia fara probleme si cred ca i-ar placea.
Totusi ar trebui sa ies cu motocicleta ca sa o spal. Si dupa aia poate ma intorc pe drumul cel lung. O spal la locatia obisnuita din Gärtringen si o iau usor spre Calw. Tot Schwarzwald-ul ma atrage mai mult. Din Calw urc serpentinele de langa Kaufland si ma decid ca daca tot sunt in zona sa trec prin Agenbach pe la Benta, sa-l salut daca este pe acolo. Nu l-am gasit. In schimb i-am vazut Dacia acoperita in garaj.
Ma uit pe gps si aleg sa merg inspre Nuebulach. La un moment dat ajung la o intersectie. In stanga era Bad Teinach, parca, iar in dreapta Neuweiler. Ma uit pe gps si aleg sa o iau putin spre Neuweiler si dupa aia sa ajung cumva spre Neubulach. Dau de un accesul interzis pe care il ignor. Drumul este chiar fain. Se merge prin padure si este chiar ingust. Nu au loc doua masini. Nu merg repede ca vreau sa pot reactiona daca este cazul. Mai dau de vreo doua semne cu accesul interzis. Ma gandesc ca poate au uitat sa le ia.
Vad pe harta ca trebuie sa ajung la un drum mai mare si de acolo am cale libera spre Neubulach. Dar drumul asta se asfalteaza. Nu ma bag pe el ca motocicleta este  curata si pe drum este imprastiata substanta aia neagra peste care o sa se toarne asfaltul. Cred ca este smoala sau ceva de consistenta ei. Nu vad capatul lucrarilor  si merg putin pe un drumeag de la marginea padurii. Nu as avea ce sa caut pe acolo. Vad pe cineva in fata care era pe o scara si tundea ceva pomi si aleg sa ma intorc ca nu am chef sa dau explicatii ce fac acolo, sau sa ma astepte politia undeva mai in colo.
Ajung la intersectia mentionata mai devreme si imi dau seama ca este chiar drumul pe care am fost cu Tibi si cu Victor cand i-am montat lui Benta geamurile.  Este chiar un drum frumos. Dar in iarna a fost o aventura.
De acolo am mers prin Bad Teinach, Station Teinach, Wildberg, Dekenpfronn, Dachtel, Aidlingen si pe langa gater pana acasa. Acasa constat surprins ca am rulat pe aproape toata suprafata cauciucurilor. Ori sunt eu mai increzator, ori sunt mai altfel cauciucurile astea. Adica sunt mai putin rotunde in sectiune radiala. Nu stiu, dar e mai bine asa.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Zugspitz Supertrail 2013

Astazi a inceput Turul Frantei, cea mai importanta competitie ciclista. Dar nu asta vreau sa va povestesc. Vreau sa va povestesc despre ceea ce am facut eu weekend-ul trecut. De la 1 ianuarie 2013, in momentul cand m-am inscris, am inceput sa ma pregatesc psihic pentru un concurs, o noua incercare, un ultra-maraton, primul pentru mine - Zugspitz Ultratrail. La momentul inscrierii am gandit destul de prudent si m-am inscris la categoria Supertrail - 68,8 Km - 3120 diferenta pozitiva de nivel, si nu la 100 Km. Trebuie sa recunosc ca aveam suficienta adrenalina in sange la momentul respectiv ca sa ma inscriu acolo, dar cu greu, m-am temperat.  Dupa ce am primit confirmarea inscrierii am intrat in atmosfera premergatoare marilor incercari. Am citit cartea scrisa de ultra-maratonistul Dean Karnazes, mi-am facut planuri si am cautat metode de antrenament pe care le-am pus in aplicare doar in minte. In fiecare zi imi ziceam ca inca este timp destul. Vremea a fost foarte pacatoasa...

Pedaland pe Trans

Un vis de-al meu de vreo 6-7 ani a fost sa urc Transfagarasanul pe bicicleta. Imi aduc aminte ca Mae imi tot spunea cat de fain este, ca el l-a urcat de cateva ori. Imi mai spunea ca doar ciclistii adevarati pot sa-l urce si ca nu te poti numi ciclist pana nu ai in palmares Transfagarasanul. Asa ca vedeam acest drum ca pe un ritual de trecere in randul "oamenilor seriosi". Mi-am planificat o sambata pentru a urca si l-am contactat si pe Mihai ca sa-i propun sa ma insoteasca. A zis ca ar fi interesat. Curand dupa aceasta am plecat in concediu, tot in Fagaras, dar cu cortul (vezi postul " Dulce-acrisor ").  Dupa ce m-am intors am aflat ca Mihai a organizat si el o excursie pe Trans in aceeasi zi, asa ca aveam companie mai mare. Ne-am intalnit dimineata cu Mihai si cu o parte din "echipa" si am plecat spre Cartisoara unde aveam sa lasam masina. Am parcat si am pregatit bicicletele pentru atacul muntelui. Iulia s-a urcat in masina Danei si au urcat la Balea ...

Buda Maraton

Acum vreo luna un amic din Cluj mi-a facut o propunere de nerefuzat - Buda Maraton . De multi ani visez la un concurs international, dar din diverse motive nu am reusit sa ajung. Asa ca la sfarsitul fiecarui sezon ciclist imi zic ca anul ce vine o sa fie un an mai bun si o sa reusesc sa fac mai multe. Anul asta a fost bun pana acum. L-am inceput cu Arges Winter Race , un concurs ce mi-a deschis ochii si mi-a aratat ca mai am de facut antrenament destul. Dupa asta am continuat antrenamentul mai serios, sustinut si de o investitie cam piparata, dar foarte utila, Suunto T3d cycling pack + cadence pod. Si sa revenim la propunerea amicului din Cluj... Roberto. Roberto este unul din cei 2 participanti romani la Transalp anul trecut. A avut un vis, s-a luptat pentru el si a reusit sa-l vada implinit. Si Roberto mi-a propus sa participam impreuna la Buda Maraton in Budapesta. Este un concurs relativ scurt si este considerat "de incalzire" ce catre ciclistii profesionisti. Mare lu...