Colectionar de amintiri

Spre surprinderea mea, ieri dupa ce ne-am intors de la zapada am vazut ca cerul se insenineaza. Semnele erau bune si in dimineata asta cand am deschis ochii am observat soarele care imi incalzea fața si ma invita la o iesire cu bicicleta. Am sarit din pat si am pregatit bicicleta si la 8:54 am iesit pe usa. Pana am ajuns la parter mi-am si facut planul pentru tura: Predeal - Rasnov - Poiana Brasov. Asfaltul era uscat, dar era putin cam frig.  Incepand de la Timisul de Sus asfaltul nu mai era uscat din pricina zapezii de pe marginea drumul ce se topea de la caldura soarelui. Am incetinit ritmul ca sa nu ma stropesc, dar ma cam plictiseam asa ca am ingnorat umezeala pe cat de mult posibil. Traficul de pe DN1 a fost exact asa cum il stiam, salbatic si murdar, dar privelistea facea ca totul sa se merite. Cand am trecut pe la Cotul Donului pulsul mi-a crescut de la amintirea amenzii luate anul trecut. De data asta nu a fost politie pe acolo. De cand m-au oprit pe mine nu am mai vazut vr...

Cu toate ca vremea pare sa continue sa fie salbatica si sa ne chinuie, am decis ca in dimineata asta sa iesim putin la o plimbare in natura. Am propus mai multe destinatii si in final alegem una simpla, si anume drumul forestier pana in Poiana Brasov si intoarcere pe drumul vechi. Cand ajungem la Pietrele lui Solomon hotaram sa schimbam planul si sa mergem spre intersectia potecii spre Valea Cetatii cu poteca spre Postavaru, asa ca facem stanga si urcam pe langa locul de intalnire al junilor (nu mai stiu care si se pare ca nici nu gasesc pe goagal). A cam nins in ultima vreme, si se pare ca s-a cam depus, mai mult decat ne asteptam. Dar se pare ca nu este vreo problema pentru incaltarile noastre joase pentru ca zapada nu pare sa fie mai mare de 4-5 cm. Am inaintat prin padure si stratul de zapada devine din ce in ce mai mare. Trece putin  peste glezne in unele locuri, dar tot nu este grav. Nu ne vine sa credem ca este mijlocul lui aprilie.   Copacii se scutura de putina za...

Poate stiti, sau nu, din octombrie 2010 eu alerg de doua ori pe saptamana. De anul asta am introdus un traseu de alergat mai solicitant in programul meu de antrenament, si anume traseul de MTB hobby de la Duatlon Cetatea Brasovului 2010. Motivele pentru care am ales acest traseu ar fi ca mi-am propus ca in 2011 sa reduc 3 minute din timpul in care am facut traseul in 2010 si daca alerg pe el o sa-l invat si o sa stiu cum sa-l abordez pentru a reusi. Alt motiv ar fi ca imi foloseste mult un antrenament de trail running ca pregatire pentru crossurile la care vreau sa particip anul asta. Inca nu stiu care o sa fie alea, dar o sa fie cel putin unul.  Din cauza ca traseul este destul de solicitant am ales sa-l fac o data la doua saptamani, in celelalte zile ramanand pista de alergare de sub Tampa. De obicei alerg cu Marius, colegul de servici care mi-a fost stafeta la Duatlon, dar joia asta, Marius nu s-a simti bine si a decis sa se retraga pentru a nu inrautati starea in care se afla....

Candle by ~ BaselMahmoud on deviant ART Acum o saptamana m-am confruntat cu un fenomen ce nu am crezut ca ma va afecta vreodata, si anume oboseala cronica datorata antrenamentului fizic. Am studiat acest fenomen, dar m-am crezut ferit. In continuare o sa va prezint cauzele principale care duc la aceasta oboseala si cum poate fi eliminata. Studiu de caz: eu. In perioada sarbatorilor am cam facut pauza cu antrenamentele si cand am inceput din nou am realizat ca cele 2 saptamani in care am taiat frunze la caini au avut un efect dramatic asupra conditiei mele fizice. La alergat aveam plumbi in incaltari si la pedalat parca eram un fumator cu traditie. Asa ca m-am hotarat sa-mi intru cat mai rapid in forma. Pentru a putea scoate tot ce e bun din antrenamente am recurs la izotonice la fiecare efort, chiar si cele de recuperare. Fructele au devenit obligatorii si pastele mi-au furnizat carbohidrati inainte de fiecare antrenament mai serios. M-am alimentat asa cum trebuie si in aproximato...

Acum ceva vreme, s-a construit un patinuar fain in Brasov. Aceasta constructie a fost tinta unor scandaluri politice, dar a iesit un lucru frumos de care avea nevoie Brasovul cu multi ani inainte. Am fost de vreo 2 ori la patinuar si am tot auzit ca sunt niste meciuri de hochei foarte faine. Pe mine nu ma prea intereseaza treburi din astea, dar am fost de acord sa-i dau o sansa. Asa ca, duminica, 20 februarie, la ora 18:30 m-am pus la coada la bilete impreuna cu Mihaela. Si la ora 19 a inceput meciul. Steaua Rangers erau in alb iar echipa locala in albastru. Imediat dupa inceperea meciului am luat primul gol. Ne-am mobilizat si am inceput sa luam jocul mai in serios, dar am mai luat un gol. Moralul jucatorilor a fost cam zdruncinat, dar galeria a inceput sa faca si ea treaba si a impulsionat baietii nostri, acestia recuperand golurile pierdute. S-a intrat in prelungiri si toata lumea spera la o victorie, dar adversarii au fost mai buni si am luat un gol care a incheiat partida. Scor fi...

Acum ceva vreme mi-a venit o idee, care pusa in aplicare, m-ar ajuta sa trec mai usor peste cateva din antrenamentele indoors. Ideea era urmatoarea: sa-l chem pe Mihai la mine, impreuna cu bicicleta si cu trainerul lui, si sa facem un antrenament impreuna. Si ieri am si facut-o.  Pe la ora 16:30 Mihai a fost la mine si ne-am pus cu fata la antrenorul digital care ne spunea ce avem de facut. Am pornit ceasurile si am inceput antrenamentul. Dupa cum ne asteptam, acesta a fost mai usor pentru ca am avut ocazia sa mai schimbam cate o vorba printre gâfâieli. Problema a fost ca din cand in cand ne implicam asa de tare in discutii ca ratam pauzele dictate de antrenor. Dar nu a fost tragic. Concluzia a fost ca trebuie sa mai repetam figura. Cel mai frumos ar fi fost daca aveam un garaj unde sa ne strangem mai multi si sa facem acest lucru. Poate pasul urmator. Dupa antrenament, ne-am luat prietenele si le-am surprins cu o cina romantica la un restaurant local, cu ocazia zilei de 14 fe...

Acum ceva vreme am vazut un lucru absolut incredibil pe Discovery si astazi am gasit pe YouTube. Pe scurt, este vorba de un trib din nordul Mexicului care au capacitatea de a alerga pana la 700km in doua zile fara oprire. Nimeni nu stie exact cum pot reusi aceasta performanta, dar toti ii admira. Va las sa vizionati filmuletul.