Treceți la conținutul principal

Schwarzwald Madness

Pentru weekendul asta prelungit am planuit o excursie prin Dolomiti. Dar din pacate, nu a iesit. Am fost putin cam dezamagit, dar asta este. Nu iese intotdeauna. Astazi Iulia a trebuit sa mearga la serviciu iar eu am ramas sa-mi fac de cap. 
M-am trezit pe la 4 azi si nu am mai reusit sa adorm. Si m-am gandit la tot felul de prostii. Printre prostiile astea a fost si o tura cu motocicleta. Mi-am adus aminte de tura ce am facut-o anul trecut in toamna si pe care nu am reusit sa o termin. Tura asta este o tura facuta de cei de la Louis si eu am adaptat-o putin ca sa porneasca de acasa si sa se termine tot acolo. Nu stiu cine a conceput-o, dar acela este un geniu. Tura asta este o nebunie curata. Trece prin niste zone incredibil de frumoase, care te lasa efectiv cu gura cascata. In nenumarate locuri am zis: "Aici as vrea sa locuim". Dar pe cat de frumoasa este, pe atat de dificila este. Acum sa explic de ce zic eu ca este dificila. Are 380 Km (de la mine de acasa) si un milion de ace de par, in urcare, coborare si pe plat. Drumul este ingust in mare parte si asfaltul este acneic. In prima jumatate este adrenalina pura si placere nemasurata, dar dupa aia te cam saturi de atata placere si adrenalina. Schimbi in a treia, rapid in a patra si a cincea. De a sasea nu poate fi vorba, ca trebuie sa retrogradezi rapid ca iar vine un ac de par fara vizibilitate. Si tot asa. Nu prea poti sa-ti tragi sufletul. Poti sa te opresti, dar daca uiti de tine uitandu-te la peisaj, timpul trece si te trezesti ca dureaza mai mult decat ti-ai imaginat. Eu am plecat la 8:45 si am ajuns la 16:30. Nu am prea facut pauze. M-am oprit in prima parte mai mult ca sa fac cate o poza, dar scurt. Nici nu mi-am dat jos casca din cap. Dupa aceea mi-am dat seama ca ma cam intind si am redus pauzele de poze.
Tura asta este o minunatie. O sa o mai repet, dar nu prea curand. Trebuie o zi intreaga pentru asta. Si atata timp nu am chiar cand vreau. Acum am profitat ca Iulia a fost la serviciu. Cand suntem amandoi liberi, prefer sa facem ceva impreuna. Pentru ea este inca devreme pentru o tura din asta. Poate o sa o facem pe bucati. Vedem noi.

Asta este ce am facut eu - o floare frumoasa

Asta este tura de la Louis


Si in continuare fotografiile: 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu VCN la Herculane

In perioada 9-17 iulie a acestui an am participat la o excursie cu grupul Veniti Cu Noi Arad la Herculane. Scopul excursiei nu a fost sa facem o spirala, ci sa batem cu piciorul traseele turistice din zona si astfel sa ne incarcam bateriile pentru a putea lupta cu viata citadina.
Vineri, 8 iulie, am plecat spre Deva, unde am dormit la parintii mei, dupa care am plecat spre Arad, la parintii Iuliei, unde am mai zabovit cateva ore, dupa care am plecat prin Timisoara, Caransebes pana la Baile Herculane si ne-am campat pe platoul Coronini. Acolo ne asteptau domnul Victor si cu fiul sau, Liviu care ne-au rezervat un loc de cort foarte bun. Incet, incet a ajuns si grupul care a venit de la gara. Spre surpriza noastra numarul participantilor a fost destul de mic, insuficient pentru o spirala sanatoasa. Am coborat putin prin statiune unde am luat cina.
A doua zi, duminica, 10 iulie ne-am adunat la ora 8:30 ca sa ii intalnim pe ghizi si ca acestia sa ne prezinte excursia. Pe la 9 am plecat in pr…

Fisherman's Friend StrongmanRun 2013

Am supraviețuit și încercării din ajunul Paștelui.  Adrenalina îmi cuprinsese tot corpul când m-am înscris la ediția 2013 a concursului Fisherman's Friend StrongmanRun din Germania. Voiam cu toată ființa mea să fiu un Strong Man. Pe măsură ce s-a apropiat data concursului, am început să mă gândesc la ce mă așteapta și au apărut primele urme de îndoială. Mi-a trecut, la un moment dat, prin cap să nu particip și să-mi păstrez forțele pentru concursul din iunie - Zugspitz Ultratrail. Dar am reușit să mă motivez și să particip. Câteva date despre concurs, ca să știți despre ce citiți:

Retezat 2013

Buna seara tuturor! Cu o mica intarziere, vreau sa va povestesc despre ultima aventura. Luna aceasta (septembrie) mi-am luat doua saptamani de concediu si l-am petrecut in Romania. Am facut ITP-ul la masina, s-a casatorit cumnata mea, am reparat cusca cainelui cu tatal meu, am fost in vizite si am ajuns si prin Retezat. Cu toate ca drumul spre casa si inapoi a fost o aventura, in felul lui, vreau sa va povestesc despre excursia in Retezat. Miercuri, 10 septembrie, am plecat cu Iulia spre Retezat, ca sa facem un tur de forta al tuturor varfurilor. Ideea era sa campam pe marginea lacului Bucura si de acolo sa ne urcam pe cat mai multe varfuri putem intr-o zi si urmatoarea zi sa ne intoarcem spre casa. Timpul era limitat deoarece cumnata mea urma sa se casatoreasca in weekend.  Am plecat de dimineata spre Cârnic. Drumul din Nucsoara a fost crunt. Mai exact, dupa trecerea podului, asfaltul a disparut, lasand locul bolovanilor. Datorita cauciucurilor cu profil mic, nu am avut curajul sa…