Treceți la conținutul principal

Ultima zapada?

Cu toate ca vremea pare sa continue sa fie salbatica si sa ne chinuie, am decis ca in dimineata asta sa iesim putin la o plimbare in natura. Am propus mai multe destinatii si in final alegem una simpla, si anume drumul forestier pana in Poiana Brasov si intoarcere pe drumul vechi.

Cand ajungem la Pietrele lui Solomon hotaram sa schimbam planul si sa mergem spre intersectia potecii spre Valea Cetatii cu poteca spre Postavaru, asa ca facem stanga si urcam pe langa locul de intalnire al junilor (nu mai stiu care si se pare ca nici nu gasesc pe goagal). A cam nins in ultima vreme, si se pare ca s-a cam depus, mai mult decat ne asteptam. Dar se pare ca nu este vreo problema pentru incaltarile noastre joase pentru ca zapada nu pare sa fie mai mare de 4-5 cm. Am inaintat prin padure si stratul de zapada devine din ce in ce mai mare. Trece putin  peste glezne in unele locuri, dar tot nu este grav. Nu ne vine sa credem ca este mijlocul lui aprilie.

 


Copacii se scutura de putina zapada uda ramasa inca pe crengi si asta ne obliga sa fim mai atenti pe unde calcam. Dam si de o ciuta care se face rapid nevazuta prin padure. Zapada devine din ce in ce mai mare si in unele locuri ne intra in incaltamintea care se pare ca este cam nepotrivita. Ajungem la drumul ce deviaza de la drumul forestier spre Poaiana si se pare ca aici este iarna cu adevarat. In loc sa vedem urme de iepuras se pare ca avem mai multe sanse sa vedem urmele saniei lui Mos Craciun. Intram in drum si ne afundam in zapada pana la genunchi. Se pare ca avem o problema cu echipamentul. Sunt niste urme dar nu ne prea ajuta pentru ca zapada ne intra pe sub pantaloni si in papuci. Inaintam grabiti ca sa ajungem la masina ca sa ne incalzim si sa pacalim o posibila raceala. Pe masura ce coboram stratul de zapada pare sa se subtieze, dar nu ne prea ajuta pentru ca suntem deja uzi la picioare. Tot ce putem face este sa ne grabim. Ajungem la masina si plecam spre casa cu incalzirea directionata spre picioare.

Asa zapada nu am intalnit toata iarna, nici macar in excursia de Craciun la Lacu Rosu. Trebuie sa fim mai atenti cu echipamentul data viitoare. Am subestimat vremea si am simtit asta pe propria piele mai mult decat ne-am fi dorit. 

Ciudata rau clima asta... Imi place iarna, dar asta este prea lunga.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu VCN la Herculane

In perioada 9-17 iulie a acestui an am participat la o excursie cu grupul Veniti Cu Noi Arad la Herculane. Scopul excursiei nu a fost sa facem o spirala, ci sa batem cu piciorul traseele turistice din zona si astfel sa ne incarcam bateriile pentru a putea lupta cu viata citadina.
Vineri, 8 iulie, am plecat spre Deva, unde am dormit la parintii mei, dupa care am plecat spre Arad, la parintii Iuliei, unde am mai zabovit cateva ore, dupa care am plecat prin Timisoara, Caransebes pana la Baile Herculane si ne-am campat pe platoul Coronini. Acolo ne asteptau domnul Victor si cu fiul sau, Liviu care ne-au rezervat un loc de cort foarte bun. Incet, incet a ajuns si grupul care a venit de la gara. Spre surpriza noastra numarul participantilor a fost destul de mic, insuficient pentru o spirala sanatoasa. Am coborat putin prin statiune unde am luat cina.
A doua zi, duminica, 10 iulie ne-am adunat la ora 8:30 ca sa ii intalnim pe ghizi si ca acestia sa ne prezinte excursia. Pe la 9 am plecat in pr…

Fisherman's Friend StrongmanRun 2013

Am supraviețuit și încercării din ajunul Paștelui.  Adrenalina îmi cuprinsese tot corpul când m-am înscris la ediția 2013 a concursului Fisherman's Friend StrongmanRun din Germania. Voiam cu toată ființa mea să fiu un Strong Man. Pe măsură ce s-a apropiat data concursului, am început să mă gândesc la ce mă așteapta și au apărut primele urme de îndoială. Mi-a trecut, la un moment dat, prin cap să nu particip și să-mi păstrez forțele pentru concursul din iunie - Zugspitz Ultratrail. Dar am reușit să mă motivez și să particip. Câteva date despre concurs, ca să știți despre ce citiți:

Retezat 2013

Buna seara tuturor! Cu o mica intarziere, vreau sa va povestesc despre ultima aventura. Luna aceasta (septembrie) mi-am luat doua saptamani de concediu si l-am petrecut in Romania. Am facut ITP-ul la masina, s-a casatorit cumnata mea, am reparat cusca cainelui cu tatal meu, am fost in vizite si am ajuns si prin Retezat. Cu toate ca drumul spre casa si inapoi a fost o aventura, in felul lui, vreau sa va povestesc despre excursia in Retezat. Miercuri, 10 septembrie, am plecat cu Iulia spre Retezat, ca sa facem un tur de forta al tuturor varfurilor. Ideea era sa campam pe marginea lacului Bucura si de acolo sa ne urcam pe cat mai multe varfuri putem intr-o zi si urmatoarea zi sa ne intoarcem spre casa. Timpul era limitat deoarece cumnata mea urma sa se casatoreasca in weekend.  Am plecat de dimineata spre Cârnic. Drumul din Nucsoara a fost crunt. Mai exact, dupa trecerea podului, asfaltul a disparut, lasand locul bolovanilor. Datorita cauciucurilor cu profil mic, nu am avut curajul sa…