Treceți la conținutul principal

Hai la pedalat pe Omu - ver3


Dragi tovarasi si pretini,

Planurile s-au schimbat dramatic, in sensul ca, din cauza vremii total nefavorabile, am amanat excursia pe finele lunii Iulie. Inca nu am stabilit o data exacta, dar cand voi face acest lucru, voi posta din nou invitatia.
Decat sa facem o excursie prin ploaie si sa nu vedem nimic din cauza norilor, mai bine stam pe fundul nostru acasa si lasam raceala pe alta data. Muntele nu pleaca nicaieri, deocamdata.

Planul de traseu a ramas acelasi, dar mai poate suferi unele modificari in functie de preferintele participantilor:
  • Mergem pana in Sinaia cu masinile personale si gasim loc de parcare pe undeva, cel mai probabil in afara localitatii, in directia de pedalat, posibil la Cuibul Dorului;
  • Dupa ce lasam automobilele, ne urcam pe biciclete si urcam spre cabana Piatra Arsa unde poposim putin;
  • De acolo plecam spre cabana Babele unde admiram turistele in tocuri;
  • Continuam spre Varful Omu (2505m) unde facem o pauza putin mai generoasa ca sa ne reincarcam cu energie;
  • Coboram spre Babele;
  • Coboram pana la Hotel Pestera si ne indreptam spre Lacul Bolboci;
  • De la Bolboci incepem din nou urcarea pana la intersectia cu drumul spre cabana Piatra Arsa;
  • Coboram la masini si incheiem ziua obositi dar cu amintiri frumoase.
    Am incropit si o harta cu drumul ce dorim sa-l urmam.



    Bike route 1068172 - powered by Bikemap 

    Traseul nu este unul usor, dar este foarte frumos. Daca aveti bicicleta, conditia fizica necesara pentru a o folosi pe munte si un weekend liber, va invit sa ma insotiti in aceasta aventura.

    O sa revin cu detalii pe masura ce le mai stabilim.

    Comentarii

    1. Din pacate saptamana asta a fost de cosmar din punct de vedere al vremii dar eu ma bucur putin ca s-a amanat ca azi trebuie sa merg la botez si nu puteam veni si chiar nu vroiam sa pierd excursia asta :)
      Pe 10 iulie merg la concert la Bon Jovi si cam atata pe luna asta.

      RăspundețiȘtergere

    Trimiteți un comentariu

    Postări populare de pe acest blog

    Pedaland pe Trans

    Un vis de-al meu de vreo 6-7 ani a fost sa urc Transfagarasanul pe bicicleta. Imi aduc aminte ca Mae imi tot spunea cat de fain este, ca el l-a urcat de cateva ori. Imi mai spunea ca doar ciclistii adevarati pot sa-l urce si ca nu te poti numi ciclist pana nu ai in palmares Transfagarasanul. Asa ca vedeam acest drum ca pe un ritual de trecere in randul "oamenilor seriosi". Mi-am planificat o sambata pentru a urca si l-am contactat si pe Mihai ca sa-i propun sa ma insoteasca. A zis ca ar fi interesat. Curand dupa aceasta am plecat in concediu, tot in Fagaras, dar cu cortul (vezi postul " Dulce-acrisor ").  Dupa ce m-am intors am aflat ca Mihai a organizat si el o excursie pe Trans in aceeasi zi, asa ca aveam companie mai mare. Ne-am intalnit dimineata cu Mihai si cu o parte din "echipa" si am plecat spre Cartisoara unde aveam sa lasam masina. Am parcat si am pregatit bicicletele pentru atacul muntelui. Iulia s-a urcat in masina Danei si au urcat la Balea

    Fanfara Vulcan

    Astazi am avut parte de o surpriza placuta ce mi-a reamintit de motivele pentru care imi place Brasovul. Am plecat de acasa cu gandul de a ajunge in centru, pe la CTS Corner, ca sa cumpar un infuzor pentru ceaiurile minunate ce le-am descoperit. In momentul cand am coborat din masina, in parcarea de sub Tampa, am auzit muzica fanfarei ce m-a atras ca un magnet. Muzica se auzea din foisorul de langa izvor. Am pornit in graba pe scari ca sa nu pierd vreo nota, cu toate ca muzica rasuna pana in centru. In foisor, fanfara Vulcan sustinea un concert ce incalzea inimile trecatorilor. Marsurile si polcile rasunau, acoperind clinchetul suav al lopetilor si al sapelor ce lucrau de zor la constructia parcului Tiberiu Brediceanu, de sub Tampa. Toata lumea zambea si parca uita de grijile cotidiene atat cat fanfara canta. 

    Zugspitz Supertrail 2013

    Astazi a inceput Turul Frantei, cea mai importanta competitie ciclista. Dar nu asta vreau sa va povestesc. Vreau sa va povestesc despre ceea ce am facut eu weekend-ul trecut. De la 1 ianuarie 2013, in momentul cand m-am inscris, am inceput sa ma pregatesc psihic pentru un concurs, o noua incercare, un ultra-maraton, primul pentru mine - Zugspitz Ultratrail. La momentul inscrierii am gandit destul de prudent si m-am inscris la categoria Supertrail - 68,8 Km - 3120 diferenta pozitiva de nivel, si nu la 100 Km. Trebuie sa recunosc ca aveam suficienta adrenalina in sange la momentul respectiv ca sa ma inscriu acolo, dar cu greu, m-am temperat.  Dupa ce am primit confirmarea inscrierii am intrat in atmosfera premergatoare marilor incercari. Am citit cartea scrisa de ultra-maratonistul Dean Karnazes, mi-am facut planuri si am cautat metode de antrenament pe care le-am pus in aplicare doar in minte. In fiecare zi imi ziceam ca inca este timp destul. Vremea a fost foarte pacatoasa anu