Treceți la conținutul principal

De ce alerg?


Acum ceva vreme am fost intrebat de ce alerg. Persoana care m-a intrebat, tocmai vazuse filmul Forest Gump si s-a gandit sa ma intrebe daca am uitat si eu motivele pentru care alerg. Initial am fost putin ofensat de intrebare, dar am raspuns cu un zambet ironic, ca am motivele mele. Ideea este ca acea intrebare mi-a ramas in minte si m-am hotarat sa incerc sa raspund pe cat de bine pot.
Si acum, de ce alerg eu cand majoritatea nu ar scoate nici nasul pe fereastra de frica sa nu inghete... Pentru ca ma face sa ma simt liber. In momentul cand pornesc ceasul si vad pulsul, intru intr-o stare in care nimic altceva nu mai conteaza. Uit de toate problemele cotidiene si singurul meu scop este sa-mi tin pulsul in zona dorita. Daca scade, maresc ritmul, daca creste il cobor. Simt cum corpul si mintea lucreaza impreuna. Nimic altceva nu mai conteaza. Simt cum toate supararile de peste zi se concentraza in picioare si imi dau energie sa continui. Pulsul creste. Imi reglez respiratia si incepe sa coboare usor. In fata apare o urcare abrupta. Am doua alternative: sa o urc usor ca sa-mi mentin pulsul in zona aeroba sau sa fortez ca sa trec repede, dupa care sa ma odihnesc pe coborare. O las usor pentru ca nu e momentul sa fortez. O sa am timp de asa ceva in primavara. Acum macin ore de alergat imbunatatindu-mi anduranta. Soarele iese din nori si isi arunca razele printre fruzele miscate de vant si pentru o fractiune de secunda ma scoate din starea de concentrare maxima si ma face sa zambesc.
Termin alergarea, opresc ceasul si imi analizez rezultatele. Am realizat ce mi-am propus si stiu ca sunt mai aproape de podiumul visat.
Si maine ma pot intoarce la servici, pentru ca in curand ma voi intoarce pe poteca si sa ma eliberez de toata energia negativa acumulata.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cu VCN la Herculane

In perioada 9-17 iulie a acestui an am participat la o excursie cu grupul Veniti Cu Noi Arad la Herculane. Scopul excursiei nu a fost sa facem o spirala, ci sa batem cu piciorul traseele turistice din zona si astfel sa ne incarcam bateriile pentru a putea lupta cu viata citadina.
Vineri, 8 iulie, am plecat spre Deva, unde am dormit la parintii mei, dupa care am plecat spre Arad, la parintii Iuliei, unde am mai zabovit cateva ore, dupa care am plecat prin Timisoara, Caransebes pana la Baile Herculane si ne-am campat pe platoul Coronini. Acolo ne asteptau domnul Victor si cu fiul sau, Liviu care ne-au rezervat un loc de cort foarte bun. Incet, incet a ajuns si grupul care a venit de la gara. Spre surpriza noastra numarul participantilor a fost destul de mic, insuficient pentru o spirala sanatoasa. Am coborat putin prin statiune unde am luat cina.
A doua zi, duminica, 10 iulie ne-am adunat la ora 8:30 ca sa ii intalnim pe ghizi si ca acestia sa ne prezinte excursia. Pe la 9 am plecat in pr…

Fisherman's Friend StrongmanRun 2013

Am supraviețuit și încercării din ajunul Paștelui.  Adrenalina îmi cuprinsese tot corpul când m-am înscris la ediția 2013 a concursului Fisherman's Friend StrongmanRun din Germania. Voiam cu toată ființa mea să fiu un Strong Man. Pe măsură ce s-a apropiat data concursului, am început să mă gândesc la ce mă așteapta și au apărut primele urme de îndoială. Mi-a trecut, la un moment dat, prin cap să nu particip și să-mi păstrez forțele pentru concursul din iunie - Zugspitz Ultratrail. Dar am reușit să mă motivez și să particip. Câteva date despre concurs, ca să știți despre ce citiți:

Retezat 2013

Buna seara tuturor! Cu o mica intarziere, vreau sa va povestesc despre ultima aventura. Luna aceasta (septembrie) mi-am luat doua saptamani de concediu si l-am petrecut in Romania. Am facut ITP-ul la masina, s-a casatorit cumnata mea, am reparat cusca cainelui cu tatal meu, am fost in vizite si am ajuns si prin Retezat. Cu toate ca drumul spre casa si inapoi a fost o aventura, in felul lui, vreau sa va povestesc despre excursia in Retezat. Miercuri, 10 septembrie, am plecat cu Iulia spre Retezat, ca sa facem un tur de forta al tuturor varfurilor. Ideea era sa campam pe marginea lacului Bucura si de acolo sa ne urcam pe cat mai multe varfuri putem intr-o zi si urmatoarea zi sa ne intoarcem spre casa. Timpul era limitat deoarece cumnata mea urma sa se casatoreasca in weekend.  Am plecat de dimineata spre Cârnic. Drumul din Nucsoara a fost crunt. Mai exact, dupa trecerea podului, asfaltul a disparut, lasand locul bolovanilor. Datorita cauciucurilor cu profil mic, nu am avut curajul sa…