Treceți la conținutul principal

Faster, harder, better

Poate stiti, sau nu, din octombrie 2010 eu alerg de doua ori pe saptamana. De anul asta am introdus un traseu de alergat mai solicitant in programul meu de antrenament, si anume traseul de MTB hobby de la Duatlon Cetatea Brasovului 2010. Motivele pentru care am ales acest traseu ar fi ca mi-am propus ca in 2011 sa reduc 3 minute din timpul in care am facut traseul in 2010 si daca alerg pe el o sa-l invat si o sa stiu cum sa-l abordez pentru a reusi. Alt motiv ar fi ca imi foloseste mult un antrenament de trail running ca pregatire pentru crossurile la care vreau sa particip anul asta. Inca nu stiu care o sa fie alea, dar o sa fie cel putin unul. 

Din cauza ca traseul este destul de solicitant am ales sa-l fac o data la doua saptamani, in celelalte zile ramanand pista de alergare de sub Tampa. De obicei alerg cu Marius, colegul de servici care mi-a fost stafeta la Duatlon, dar joia asta, Marius nu s-a simti bine si a decis sa se retraga pentru a nu inrautati starea in care se afla. Partener mi-a fost Mihai care a ales sa ma insoteasca pe bicicleta. Pentru ca el putea sa mearga mai repede ca mine, nu m-am lasat mai prejos si am marit ritmul ca sa nu raman in urma asa ca nu prea i-am dat pulsului ocazia sa coboare prea mult. Pe urcari am pastrat un ritm acceptabil dar pe coborari am dat tot din mine. Traseul a fost cum nu se poate mai bun. Pentru ca nu a mai plouat de ceva vreme a avut ocazia sa se uste, dar nu de tot, exact cat trebuie ca sa fie o aderenta buna.

Din cauza ca am marit ritmul am parcurs distanta de 7.81 km mai repede ca de obicei, dar nu am simtit ca m-a stors de puteri. Am terminat tura cu aproximativ 10 minute mai repede fata de timpul cel mai bun de pana atunci.

Mihai mi-a facut cateva poze, asa ca acum am primele poze cu mine alergand. Sper ca o sa fie si altele pe la ceva competitii. Pe langa timpul bun si compania placuta m-am mai ales si cu o febra musculara sanatoasa. Nu este de mirare, pentru ca este primul efort destul de serios de anul asta. Incet, incet o sa fie tot mai multe asemenea eforturi asa incat in vara sa fiu in forma maxima si sa fiu in sfarsit multumit la sfarsitul concursurilor la care particip.

 
 


Comentarii

  1. Ciudat sa lipseasca bicicleta din poze :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @mKe Am grija domnu' doctor. Nu vreau sa mai trec inca o data prin rahaturile alea. De aia functionez in modul 4x4 :)

    RăspundețiȘtergere
  3. @liviu E. Si mie mi se pare ciudat cand privesc pozele, dar sa stii ca e o alta experienta frumoasa si putin mai relaxanta financiar decat ciclismul. Asa ca, daca o sa pui vreodata bicicleta in cui, iti recomand trail running.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Pedaland pe Trans

Un vis de-al meu de vreo 6-7 ani a fost sa urc Transfagarasanul pe bicicleta. Imi aduc aminte ca Mae imi tot spunea cat de fain este, ca el l-a urcat de cateva ori. Imi mai spunea ca doar ciclistii adevarati pot sa-l urce si ca nu te poti numi ciclist pana nu ai in palmares Transfagarasanul. Asa ca vedeam acest drum ca pe un ritual de trecere in randul "oamenilor seriosi". Mi-am planificat o sambata pentru a urca si l-am contactat si pe Mihai ca sa-i propun sa ma insoteasca. A zis ca ar fi interesat. Curand dupa aceasta am plecat in concediu, tot in Fagaras, dar cu cortul (vezi postul " Dulce-acrisor ").  Dupa ce m-am intors am aflat ca Mihai a organizat si el o excursie pe Trans in aceeasi zi, asa ca aveam companie mai mare. Ne-am intalnit dimineata cu Mihai si cu o parte din "echipa" si am plecat spre Cartisoara unde aveam sa lasam masina. Am parcat si am pregatit bicicletele pentru atacul muntelui. Iulia s-a urcat in masina Danei si au urcat la Balea

Zugspitz Supertrail 2013

Astazi a inceput Turul Frantei, cea mai importanta competitie ciclista. Dar nu asta vreau sa va povestesc. Vreau sa va povestesc despre ceea ce am facut eu weekend-ul trecut. De la 1 ianuarie 2013, in momentul cand m-am inscris, am inceput sa ma pregatesc psihic pentru un concurs, o noua incercare, un ultra-maraton, primul pentru mine - Zugspitz Ultratrail. La momentul inscrierii am gandit destul de prudent si m-am inscris la categoria Supertrail - 68,8 Km - 3120 diferenta pozitiva de nivel, si nu la 100 Km. Trebuie sa recunosc ca aveam suficienta adrenalina in sange la momentul respectiv ca sa ma inscriu acolo, dar cu greu, m-am temperat.  Dupa ce am primit confirmarea inscrierii am intrat in atmosfera premergatoare marilor incercari. Am citit cartea scrisa de ultra-maratonistul Dean Karnazes, mi-am facut planuri si am cautat metode de antrenament pe care le-am pus in aplicare doar in minte. In fiecare zi imi ziceam ca inca este timp destul. Vremea a fost foarte pacatoasa anu

Fanfara Vulcan

Astazi am avut parte de o surpriza placuta ce mi-a reamintit de motivele pentru care imi place Brasovul. Am plecat de acasa cu gandul de a ajunge in centru, pe la CTS Corner, ca sa cumpar un infuzor pentru ceaiurile minunate ce le-am descoperit. In momentul cand am coborat din masina, in parcarea de sub Tampa, am auzit muzica fanfarei ce m-a atras ca un magnet. Muzica se auzea din foisorul de langa izvor. Am pornit in graba pe scari ca sa nu pierd vreo nota, cu toate ca muzica rasuna pana in centru. In foisor, fanfara Vulcan sustinea un concert ce incalzea inimile trecatorilor. Marsurile si polcile rasunau, acoperind clinchetul suav al lopetilor si al sapelor ce lucrau de zor la constructia parcului Tiberiu Brediceanu, de sub Tampa. Toata lumea zambea si parca uita de grijile cotidiene atat cat fanfara canta.