Colectionar de amintiri

Ieri a fost o zi dedicta in mare parte motocicletei si acestui hobby.  In fiecare an, un moment importat este deschiderea sezonului motociclistic la Touratech in Niedereschach. Am participat de cateva ori si a fost destul de interesant. Daca ma gandesc bine, nu stiu ce a fost asa de interesant. Cred ca doar "den zweiten Wahl-Verkauf". Poti gasi piese care se apropie ca pret de valoarea lor reala. Cred ca doar o singura data am luat ceva, niste genti impermebile. In rest, nu prea avem ce gasi acolo. Le cam avem pe toate si ce se gaseste acolo, le-am cumparat deja la pretul intreg. Da nu conteaza. Tot mergem si ne bagam nasul prin lazile cu produse prafuite. Am mancat niste prajitura si am baut un cola dupa care am facut cale intoarsa ca la ora 14 trebuia sa fiu in Herrenberg la Walz-Motor-Sport la cursul de siguranta moto, sau asa ceva. Nu stiu cum sa traduc mai corect pe romaneste Sicherheitskurs. Asta a fost a treia mea participare, cu toate ca anul trecut am zis ca nu ...

Este sambata si trebuie sa rezolv prima data rutina cu gunoiul, spalatul. Este cam ciudat fara Iulia, dar ma descurc. Imi fac oua ochi singur si ma mir cat de urate le-am putut face. Stau pe ganduri ce sa fac. Sa ies iar cu motocicleta si sa-mi neglijez antrenamentul sau sa las motocicleta si sa ies cu bicicleta? Mai bine las motocicleta ca si asa am facut ieri 230 Km si in stilul asta ajung prea devreme la revizie. Ies cu bicicleta pe traseul pe care am fost cu Neven saptamana trecuta, cu exceptia ca la intoarcere am mers pe drumul din Aidlingen inspre Gärtringen. A fost placuta iesirea. Asta ar putea sa o faca si Iulia fara probleme si cred ca i-ar placea. Totusi ar trebui sa ies cu motocicleta ca sa o spal. Si dupa aia poate ma intorc pe drumul cel lung. O spal la locatia obisnuita din Gärtringen si o iau usor spre Calw. Tot Schwarzwald-ul ma atrage mai mult. Din Calw urc serpentinele de langa Kaufland si ma decid ca daca tot sunt in zona sa trec prin Agenbach pe l...

Iulia a plecat de foarte dimineata in Romania iar eu am ramas singur sa-mi fac de cap. Se anunta vreme buna asa ca ma decid sa fac o tura cu motocicleta. Inspre Schwarzwald am tot fost si vreau sa incerc si altceva. Poate Schwäbische Alb. Caut pe google ceva trasee si imi amintesc ca am gasit candva unul si l-am salvat in Google Drive. Nu mai stiu exact unde l-am gasit, dar pare promitator. L-am introdus in Base Camp si l-am adaptat ca sa plec si sa revin acasa. Vad ca nu am uitat tot ce am invatat la seminarul Base Camp. Am alimentat motocicleta si am plecat dupa indicatiile GPS-ului. Punctul de start al traseului descarcat era in Leinfelden-Echterdingen si nu l-am modificat. Am mers pana acolo prin Steinenbronn pe un drum pe care l-am mai facut doar in sens invers, spre casa. Nu m-am putut duce mai tare pe curbe ca a fost un mos in fata, pe care nu l-am putut depasi. In continuare traseul a fost relativ cunoscut. Am recunoscut anumite zone pe masura ce ...

Credeam ca am renuntat la acest blog, dar nu m-am indurat sa-l sterg, ca am depus destul de mult efort in a-l crea si mentine. Si in plus, era locul unde puteam citi gandurile mele de la momentul respectiv. Am revenit la el ca am simtit ca lipseste ceva. Imi lipseste o modalitate de a imbina text cu diverse fotografii care sa reprezinte amintiri frumoase. M-am gandit la o agenda in care sa scriu cu stiloul meu frumos. Dar ar fi fost o problema atasarea fotografiilor. M-am gandit la un fisier text in care sa-mi trec toate ideile. M-am gandit si la un nou blog, pe care sa-l tin secret. Pana la urma cred ca o sa continui cu acest blog, dar nu il mai popularizez. Cred ca asta a fost si un motiv pentru care am renuntat sa mai scriu, ca o faceam pentru restul si devenise o corvoada. Oricum nu prea erau multi cei care il citeau. Acum acestia au uitat de el asa ca pot sa ma desfasor dupa cum imi vine.

Buna seara tuturor! Cu o mica intarziere, vreau sa va povestesc despre ultima aventura. Luna aceasta (septembrie) mi-am luat doua saptamani de concediu si l-am petrecut in Romania. Am facut ITP-ul la masina, s-a casatorit cumnata mea, am reparat cusca cainelui cu tatal meu, am fost in vizite si am ajuns si prin Retezat. Cu toate ca drumul spre casa si inapoi a fost o aventura, in felul lui, vreau sa va povestesc despre excursia in Retezat. Miercuri, 10 septembrie, am plecat cu Iulia spre Retezat, ca sa facem un tur de forta al tuturor varfurilor. Ideea era sa campam pe marginea lacului Bucura si de acolo sa ne urcam pe cat mai multe varfuri putem intr-o zi si urmatoarea zi sa ne intoarcem spre casa. Timpul era limitat deoarece cumnata mea urma sa se casatoreasca in weekend.  Am plecat de dimineata spre Cârnic. Drumul din Nucsoara a fost crunt. Mai exact, dupa trecerea podului, asfaltul a disparut, lasand locul bolovanilor. Datorita cauciucurilor cu profil mic, nu am avut...

Buna ziua si bine v-am gasit dragi cititori, Se pare ca am devenit din nou activ pe blog si sper ca o sa ma tina cat mai mult asta. Din cauza ca sunt innundat de mesaje propagandiste ce au ca subiect Rosia Montana si ce se doreste sa se faca acolo, m-am hotarat sa incerc sa-mi exprim si eu parerea. Nu fac acest lucru pentru ca m-as gandi ca e cineva interesat de parerea mea, ci pentru ca punandu-mi gandurile in ordine pe aceasta foaie, sa ajung sa stiu ce simt cu adevarat. La sfarsit o sa pun si o poza ce o sa reflecte concluzia la care am ajuns. Daca nu aveti rabdare sa cititi, atunci mergeti in josul paginii si vedeti poza si veti sti care este concluzia mea. Un fapt care imi afecteaza obiectivitatea ar fi ca aproape in fiecare an, in vacanta de vara, mergeam la Rosia ca sa petrec vreo saptamana pe la rude. Bunica s-a nascut acolo, dar cand avea 18 ani a plecat in lume sa-si faca un rost. Dar o parte din surorile ei inca mai locuiesc acolo. Imi amintesc cu placere de multe c...

Salutare. Cred ca acest salut imi este adresat doar mie pentru ca nu cred ca mai exista vreun cititor al acestui blog. Din lipsa de chef, ca nu stau chiar asa de rau cu timpul, nu am mai scris si asa mi-am pierdut si ultimii fani. Astazi m-am decis sa scriu pentru ca nu aveam nimic altceva mai bun de facut. E cam frig pe aici, si parca nu simt o chemare spre natura ca sa ies din casa. Inca nu e vremea pranzului ca sa gatesc ceva. Nici nu am chef sa incep un film si sa-l pun pe pauza ca trebuie sa-mi gatesc ceva.  Si profit de lipsa asta de activitate ca sa povestesc cate ceva. Astazi am primit un mail de la Fisherman's Friends StrongmanRun care imi spunea ca s-a dat drumul la inscrierile pentru anul viitor. Stiind ca locurile sunt limitate si se epuizeaza fantastic de repede, am decis sa bat frierul cat e cald. Acum ceva vreme, Iulia imi spunea, mai in gluma, mai in serios, ca vrea si ea sa participe la editia din 2014. Si acum treaba a devenit serioasa pentru ca Iulia s-...