Treceți la conținutul principal

Animale salbatice in mediul lor natural


Astazi am reusit sa fac ceva ce incerc sa fac de ceva vreme, dar fara succes, cred ca din lipsa de vointa. Am fost la gradina zoologica din Brasov. Toata lumea mi-a spus ca e foarte frumos si ca au tot felul de animale salbatice si ca merita vizitata.

Pretul unui bilet pentru adulti este de 5 lei, dublu fata de cat am gasit pe net. Pe bilet era o fotografie a 2 lei dezorientati ce stateau printre foioase iar pe partea cealalta o harta a lagarului. 

La intrare am dat de struti care se balaceau in noroi. Am continuat pe langa custile cu gaini salbatice extrem de fioaroase care salivau la vederea noastra. Am vazut acolo si o specie extrem de rara, gaina comuna. O priveliste impresionanta pentru o gradina zoologica. Urmatorul popas a fost in taramul reptilelor si pestilor. In afara de pesti totul parea de plastic. Cred ca serpii aia sunt asa de satuli de oameni incat au ajuns sa se camufleze in figurine de ceara. Dupa aceasta am vazut niste rate care pareau cele mai fericite fiinte de acolo. Se balaceau si comunicau de zor, chiar si cele mute (dupa denumire). Am intrat in pasararium si am fost intampinati de o aroma ce aproape o puteam gusta. Acolo am vazut pasarele colorate si am zarit un dihor care dormea in coltul cel mai putin vizibil al celulei. Destept animal...

Tigrul si-a scuturat  dungile in fata noastra si a inceput sa miaune, parca cerand atentie. Chiar parea o pisicuta putin mai mare si mai trista. Langa garsoniera lui era un camin studentesc pentru maimute. Am balaje si mucuri de tigara peste tot. Parca erau in sesiune mamutele. Nimeni nu invata. Am mai aruncat o privire la pisicuta cu dungi care se agita in fata unui grilaj mergand ba in stanga, ba in dreapta. Cred ca s-ar fi jucat si el cu maimutele.

Am trecut pe langa un lac cu pesti colorati si fara pescari in drumul nostru spre tarcul lui Colt Alb Cariat. Intre niste tevi metalice de aproximativ 4 metrii inaltime misunau 4 lupi care alunecau la fiecare pas in noroi. M-am gandit sa le fac o poza, dar erau camuflati de noroi. Ne-au aruncat o privire trista si s-au intors la conceptia planului de evadare. Dupa lupi am dat de ursi. Acestia aveau un fel de parc de distractii inconjurat de un canal cu crocodili de noroi menit sa-i impiedice sa iasa. Chiar nu pareau capabili de ceea ce zice presa ca fac prin Brasov. 

Am mai vazut niste vulpi, nutrii, si o veverita nebuna ce fugea pe peretii custii. Ne-am oprit pe la caprioare care parca isi asteptau randul ca sa ajunga in farfuria unui posesor de Q7. Am mai vazut niste magaro-ponei care se invitau reciproc ca sa treaca un podet. In tot acest timp ne dadea tarcoale o fiara ce a reusit sa evadeze si cred ca planuia un atac. Fiara era pisica comuna, o specie extrem de vicleana ce vaneaza singura si este atrasa de mancarea lasata nesupravegheata.

Am trecut pe la lei care dormeau pe asfaltul cu incalzire centrala venita de la Sfantul Duh, pe la tigrii siberieni care leneveau nepasatori pe paiele din colivii pe la acelasi tigru agitat, pe la maimutele in sesiune si prin poarta metalica spre masina.

A fost o vizita interesanta. Nu imi pare rau ca am fost, dar m-a intristat. Animalele erau destul de curate tinand cont de noroiul creat de ploile din ultima vreme si nu pareau sa sufere de foame. Spatiu aveau cat sa nu se simta ca la carcera. M-a intristat faptul ca asta reprezinta viitorul. O sa ajungem sa vedem vaci, caini si porumbei doar prin gradini zoologice si o sa ne minunam. Copii nostri o sa ne intrebe de ce scrie "animale periculoase" in dreptul custii cu gaini si o sa ne gandim la o explicatie logica si o sa inventam ceva ca sa scapam de gura lor.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pedaland pe Trans

Un vis de-al meu de vreo 6-7 ani a fost sa urc Transfagarasanul pe bicicleta. Imi aduc aminte ca Mae imi tot spunea cat de fain este, ca el l-a urcat de cateva ori. Imi mai spunea ca doar ciclistii adevarati pot sa-l urce si ca nu te poti numi ciclist pana nu ai in palmares Transfagarasanul. Asa ca vedeam acest drum ca pe un ritual de trecere in randul "oamenilor seriosi". Mi-am planificat o sambata pentru a urca si l-am contactat si pe Mihai ca sa-i propun sa ma insoteasca. A zis ca ar fi interesat. Curand dupa aceasta am plecat in concediu, tot in Fagaras, dar cu cortul (vezi postul " Dulce-acrisor ").  Dupa ce m-am intors am aflat ca Mihai a organizat si el o excursie pe Trans in aceeasi zi, asa ca aveam companie mai mare. Ne-am intalnit dimineata cu Mihai si cu o parte din "echipa" si am plecat spre Cartisoara unde aveam sa lasam masina. Am parcat si am pregatit bicicletele pentru atacul muntelui. Iulia s-a urcat in masina Danei si au urcat la Balea

Fanfara Vulcan

Astazi am avut parte de o surpriza placuta ce mi-a reamintit de motivele pentru care imi place Brasovul. Am plecat de acasa cu gandul de a ajunge in centru, pe la CTS Corner, ca sa cumpar un infuzor pentru ceaiurile minunate ce le-am descoperit. In momentul cand am coborat din masina, in parcarea de sub Tampa, am auzit muzica fanfarei ce m-a atras ca un magnet. Muzica se auzea din foisorul de langa izvor. Am pornit in graba pe scari ca sa nu pierd vreo nota, cu toate ca muzica rasuna pana in centru. In foisor, fanfara Vulcan sustinea un concert ce incalzea inimile trecatorilor. Marsurile si polcile rasunau, acoperind clinchetul suav al lopetilor si al sapelor ce lucrau de zor la constructia parcului Tiberiu Brediceanu, de sub Tampa. Toata lumea zambea si parca uita de grijile cotidiene atat cat fanfara canta. 

Buda Maraton

Acum vreo luna un amic din Cluj mi-a facut o propunere de nerefuzat - Buda Maraton . De multi ani visez la un concurs international, dar din diverse motive nu am reusit sa ajung. Asa ca la sfarsitul fiecarui sezon ciclist imi zic ca anul ce vine o sa fie un an mai bun si o sa reusesc sa fac mai multe. Anul asta a fost bun pana acum. L-am inceput cu Arges Winter Race , un concurs ce mi-a deschis ochii si mi-a aratat ca mai am de facut antrenament destul. Dupa asta am continuat antrenamentul mai serios, sustinut si de o investitie cam piparata, dar foarte utila, Suunto T3d cycling pack + cadence pod. Si sa revenim la propunerea amicului din Cluj... Roberto. Roberto este unul din cei 2 participanti romani la Transalp anul trecut. A avut un vis, s-a luptat pentru el si a reusit sa-l vada implinit. Si Roberto mi-a propus sa participam impreuna la Buda Maraton in Budapesta. Este un concurs relativ scurt si este considerat "de incalzire" ce catre ciclistii profesionisti. Mare lu